Weekend mama si fiica

Standard

Am fost singure in weekend, doar eu si Daria, cred ca este prima data cand se intampla pe anul acesta.

Sambata am avut planuri mari, am vizitat cateva magazine pe Calea Victoriei, am mers la targul de la Green Hours, am poposit la buni la pranz pentru o ciorbita calda.

Am dormit la pranz amandoua cum nu am mai dormit demult. Doua ore si jumatate, nici nu ne-am miscat. Atat de placut a fost, ca si cum ai gusta dintr-o ceasca de capucino cald, cu multa spuma.

Ne-am pornit spre MGB, si acolo Daria a putut sa isi aleaga propria ei insigna cu I Love MGB, chiar de la Gabriela, ne-am comandat doua fandacsia asortate, asa ca pentru mama si fiica, si mami a facut proba la rochita de la Diana, pentru deschiderea magazinului.

M-am plimbat, cu fiica mea de mana, mandra nevoie mare. Stiu sigura, ca o sa fim cele mai bune prietene, si ca tare mandre o sa fim una de alta.

Sambata, pe seara, am primit in vizita pe Ramona, ne-am jucat, am citit si am desenat toate trei :). Am adormit, tarziu, amandoua, cu casuta muzicala primita la nastere.

Duminica ne-am trezit prea dimineata, am stat multa vreme in pat, am facut o cazemata din niste puzzeluri uriase, ne-am pieptanat si am cotrobait prin sifonier dupa hainute. Am iesit cu prietenele mamei la masa, la cumparaturi, apoi la locul de joaca, dar in drum spre casa a rapus-o somnul si mi-a adormit in brate.

Am simtit ca atrag toate privirile, pe strada, in tramvai. Daria dormea abandonata, in bratele mele. Asa incredere deplina, ca cea pe care o are un copil in mama lui, nu cred ca poate exista intre alte fiinte. Nici zgomotul masinilor, nici oamenii care vorbeau zgomotos si nici pozitia incomoda din bratele mele nu au facut-o sa miste. Dupa cum ziceam, increderea e totala.

Dupa amiaza am fost in parc, ne-am dat in leagan, ne-am uitat la porumbei, am studiat iarba si pietrele. Am cumparat toate revistele pentru femei din noiembrie si cand am ajuns acasa am scotocit nerabdatoare dupa mostrele de crema, inserturi si pliante, ne-am uitat la poze.

Daria e ca un om mare, intelege si e rabdatoare, asculta si ii place sa petreaca timp cu oamenii mari. Am fost cu ea sa luam un suc de portocale si eu am cerut capucino. Asa tare a amuzat-o cuvantul, incat l-a repetat toata ziua.

Seara l-am asteptat pe tati, am imprastiat toate jucariile in casa, am facut o cazemata si mai mare, si-a ascuns acolo toate papusile.

Ar fi multe de povestit despre weekendul nostru. Cu siguranta nici un cuvant, nu ar exprima exact si precis momentele traite. Sunt sigura, ca desi nu are decat un an si sapte luni, a inteles mai multe decat noi adultii ne gandim. Mi-am incarcat bateriile pentru o saptamana plina.

Un răspuns »

  1. Stii ce bine cunosc „complicitatea” asta intre mama si fiica! Eu profit de ea ori de cate ori am ocazia. De exemplu, pentru ca acum Roxana merge la gradinita in timpul saptamanii, in week-end dormim impreuna dupa-amiaza.
    Ilinca intra in jocul asta, al „complicitatii” doar cu mici jocuri pe care le facem doar noi doua sau mutrite pe care le imita dupa mine.

Lasă un răspuns către Anca Ilie Anulează răspunsul